Nu se cunoaște exact numărul de bastioane care făceau parte din fortificația urbei. Singurul care s-a păstrat este, se știe, Turnul Măcelarilor.
Dar documentele mai vorbesc de Turnul Dogarilor, Turnul Olarilor, Turnul Cojocarilor, de Turnul Roșu (sau „Sângeriu” ,Vértorony,- dar nicăieri nu am găsit vreo explicație pt această denumire). Fiecare breaslă din oraș avea în primire un bastion.
Bastionul Măcelarilor păzea poarta de sud a urbei, servea și ca depozit de muniții iar alături era închisoarea orașului. Acest bastion, povestea celorlate bastioane, viața tristă si grea a minerilor, au fost, se pare, sursa de inspiratie pentru un scriitor (Tábéry Géza) aflat pe la 1927-28 în orașul nostru, în scrierea unui roman istoric intitulat chiar …”Vértorony”.
Text: Gică Pop