ISTORIE – 9 aprilie: Moartea lui Matei Basarab

La data de 9 aprilie 1654 a încetat din viață Matei Basarab, unul dintre cei mai importanţi domnitori al Ţării Româneşti, cu o domnie îndelungată, domnie ce a fost caracterizată de stabilitate și o mare înflorire economică și culturală a țării.

În cei 22 de ani de domnie, Matei Basarab s-a dovedit un bun gospodar, măsurile sale economice fiind îndreptate spre creşterea veniturilor statului, dar și pe sprijinirea producţiei manufacturiere, ce vor duce la repunerea în funcţiune a minelor de la Baia de Aramă şi Baia de Fier, construirea unei mori de hârtie la Călimăneşti şi a unei fabrici de sticlă la Câmpulung.

În timpul lui Matei Basarab au fost publicate în 1640 ,,Pravila mică” sau ,,Pravila de la Govora”, o culegere de legi bisericești care a fost prima lucrare tipărită în limba română, iar în 1652 ,,Îndreptarea legii”, numită și ,,Pravila de la Târgovişte”, care a fost primul cod de legi tipărit în spațiul românesc. De sprijinul lui Matei Basarab s-au bucurat şi meșterii tipografi care au instalat tipografii la Câmpulung, Govora, Dealu și Târgovişte, iar în anul 1646, din porunca domnitorului, la Târgoviște a început să funcționeze Școala Domnească, prima școală superioară din Țara Românească.

Domnitorul a ctitorit peste 40 de biserici, a făcut importante danii mânăstirilor de la Muntele Athos și a construit biserici în Transilvania și Moldova, fiind un important sprijinitor al ortodoxiei. În politica sa internă, Matei Basarab s-a bazat pe menţinerea stabilităţii, dar s-a preocupat și de întărirea capacității de apărare a țării, organizând o armată puternică cu care a încercat să țină piept pericolului turcesc, dar și conflictului permanent cu domnitorul Moldovei, Vasile Lupu care a atacat în mai multe rânduri Ţara Românească cu intenţia de a ocupa tronul acestei ţări.

După moartea sa, survenită la 9 aprilie 1654, Matei Basarab a fost înmormântat la Târgoviște, dar după ce mormântul său a fost profanat de tătari în 1658, a fost mutat la ctitoria sa – Mănăstirea Arnota – de către un sobor de preoţi, în frunte cu patriarhul Macarie al Antiohiei și secretarul acestuia, cărturarul Paul de Alep, care se aflau atunci în Ţara Românească.

By Radio Galaxia

Acest site foloseste fusul orar UTC+3 (ora universală coordonată) in acest moment.

Continut protejat

No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.