BIOGRAFIE: Deep Purple
Membri fondatori: Ritchie Blackmore (chitară), Jon Lord (clape), Ian Paice (tobe), Rod Evans (voce), Nick Simper (bas)
Data formării: 1968
Genuri muzicale: Hard rock, heavy metal, progressive rock
Începuturile (1968-1969)
Deep Purple s-a format în 1968 în Hertford, Anglia. La început, trupa era influențată de stilurile psihedelice și progresive ale vremii. Primul lor album, „Shades of Deep Purple” (1968), a inclus hitul „Hush”, care a devenit popular atât în SUA, cât și în Marea Britanie.
Al doilea album, „The Book of Taliesyn” (1968), și al treilea, „Deep Purple” (1969), au continuat să exploreze sunete progresive, dar nu au reușit să obțină același succes comercial ca debutul lor. În această perioadă, membrii fondatori ai trupei au început să-și reconsidere direcția muzicală, ceea ce a dus la schimbări de personal.
Era Mark II și Ascensiunea (1969-1973)
În 1969, Rod Evans și Nick Simper au fost înlocuiți de Ian Gillan (voce) și Roger Glover (bas). Această nouă formulă, cunoscută sub numele de „Mark II”, a adus un sunet mai heavy și mai energic. Albumul „Deep Purple in Rock” (1970) a marcat această schimbare, devenind un succes comercial și critic. Single-ul „Speed King” și piesa „Child in Time” au demonstrat virtuozitatea și energia noii formule.
Albumul „Fireball” (1971) a continuat succesul, dar adevărata capodoperă a fost „Machine Head” (1972), care a inclus piese iconice precum „Smoke on the Water”, „Highway Star” și „Lazy”. „Smoke on the Water”, cu riff-ul său inconfundabil, a devenit una dintre cele mai recunoscute piese din istoria rock-ului.
Live albumul „Made in Japan” (1972) a capturat energia trupei în concert și este considerat unul dintre cele mai bune albume live din toate timpurile.
Schimbări și Succes Continuat (1973-1976)
După succesul albumului „Machine Head”, tensiunile interne au început să apară. Ian Gillan și Roger Glover au părăsit trupa în 1973, fiind înlocuiți de David Coverdale (voce) și Glenn Hughes (bas, voce). Această nouă formulă, cunoscută sub numele de „Mark III”, a lansat albumele „Burn” (1974) și „Stormbringer” (1974), care au fost bine primite și au continuat succesul trupei.
Cu toate acestea, Ritchie Blackmore a părăsit trupa în 1975, fiind înlocuit de Tommy Bolin. Această schimbare a dus la albumul „Come Taste the Band” (1975), care, deși a fost inovativ, nu a reușit să mențină același nivel de succes. Tensiunile interne și problemele lui Bolin cu drogurile au dus la dizolvarea trupei în 1976.
Reuniuni și Schimbări (1984-1993)
În 1984, trupa s-a reunit în formula Mark II și a lansat albumul „Perfect Strangers”, care a fost un succes major, demonstrând că Deep Purple încă avea relevanță în lumea rock-ului. Următorul album, „The House of Blue Light” (1987), a avut un succes moderat.
Tensiunile dintre membri au reapărut, iar Ian Gillan a părăsit trupa în 1989, fiind înlocuit de Joe Lynn Turner. Albumul „Slaves and Masters” (1990) nu a fost bine primit, iar Gillan s-a întors în 1992 pentru albumul „The Battle Rages On”.
Era Modernă (1994-prezent)
Ritchie Blackmore a părăsit trupa definitiv în 1993 și a fost înlocuit de Steve Morse. Această schimbare a adus un nou suflu trupei, iar albumele „Purpendicular” (1996) și „Abandon” (1998) au primit recenzii pozitive.
Jon Lord s-a retras în 2002 și a fost înlocuit de Don Airey. Cu această formulă, trupa a continuat să lanseze albume și să facă turnee, menținându-și relevanța și popularitatea. Albume precum „Rapture of the Deep” (2005), „Now What?!” (2013) și „Infinite” (2017) au demonstrat că Deep Purple încă poate crea muzică de calitate.
Moștenirea
Deep Purple este considerată una dintre cele mai influente trupe din istoria rock-ului, fiind adesea creditată ca una dintre pionierii heavy metal-ului și hard rock-ului. Cu o carieră care se întinde pe peste cinci decenii, trupa a influențat nenumărate alte formații și muzicieni.
Riff-urile puternice, performanțele live energice și inovațiile muzicale au făcut din Deep Purple o legendă a muzicii rock. Trupa a fost inclusă în Rock and Roll Hall of Fame în 2016, confirmându-și locul în panteonul muzicii rock.
Concluzie
De-a lungul anilor, Deep Purple a trecut prin numeroase schimbări de personal și stiluri muzicale, dar a rămas constantă în angajamentul său față de inovație și excelență muzicală. Cu o moștenire durabilă și o influență vastă, Deep Purple continuă să fie o forță majoră în lumea muzicii rock.